Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal" este un liceu cu predare în limba germană din Sibiu. Şcoala este atestată documentar din 1380 şi este unul din cele mai importante licee din oraş, cel mai important cu predare exclusiv în limba germană. Clădirea actuală a fost construită în 1779 şi se află în centrul oraşului, în aceeaşi curte cu Biserica Evanghelică C.A. (de care a aparţinut mult timp). Şcoala poartă numele Baronului Samuel von Brukenthal, care a menţionat-o în testament şi i-a lăsat bunuri importante.1380 - 1499. Prima menţiune documentară privind existenţa unei şcoli provine dintr-un "registru de cheltuieli al bisericii". în acest registru era menţionată următoarea frază: "Item das man den schole hat gemacht XIX florin und 1 orth"(Se precizează o cheltuială de 19 florini şi un ort pentru reparaţia unei şcoli).[1] Doar în anul 1449, se menţionează poziţia clădirii, în partea sudică a bisericii, dealtfel, poziţia actuală a gimnaziului.
1500 - 1599. Şcoala este remenţionată în 1545, când biserica a cumpărat o casă ce se afla în curtea bisericii, pentru a extinde clădirea. Un eveniment important se constituie în 1555, când şcoala este ridicată prima dată la rangul de gimnaziu. După 2 ani se cumpără cărţi pentru biblioteca şcolii, în valoare de 100 guldeni iar după 23 de ani, în 1578, şcoala este ridicată de la rangul anterior, la "Gimnasium academicum". Biblioteca şcolii este mutată în "Capela Sf. Ladislaus" iar în 1598 se mai achiziţionează incă două clădiri (tot din curtea bisericii) pentru extinderea şcolii. În acelaşi an se adoptă cel mai vechi regulament al şcolii: Statuta scholae Cibiniensis".
Placa memorială cu numele celor decedaţi în urma avalanşei din 1977.
1600 - 1699.În această perioadă se fac mai multe donaţii scolii: 1616, o brutărie de către primar; 1653, o brutărie de către bijutierul P. Schnell iar în 1666, o grădină profesorilor, de către Anna Schinn
1700 - 1799. În 1722, sinodul Bisericii Evanghelice decide obligativitatea frecventării învăţământului elementar, atât pentru băieţi cât şi pentru fete. Apar noi regulamente ale şcolii, care spun că studiile gimnaziale se pot termina doar cu un examen de maturitate. Peste 20 de ani, comitele saşilor Simon von Baussner donează şcolii 5000 de guldeni pentru o masă gratuită în cinsthaea elevilor. Astfel de donaţii se fac şi în anii următori. Între anii 1779 - 1781 se construieşte actuala clădire a şcolii. Împăratul Iosif al II-lea vizitează şcoala în anul 1783. Pe lângă gimnaziu, sub aceaşi conducere, se în fiinţează un seminar teologic-pedagogic şi o şcoală de meserii, care devine ulterior reală.
1800 - 1899. În anul 1849, se face o reformă pe tot teritoriul monarhiei habsburgice: cursurile gimnaziale sunt extinse la opt ani iar la absolvire se susţine un examen de maturitate. Seminarul teoogic-pedagogic primeşte o conducere proprie şi şcoala reală se mută într-o nouă clădire.
1900 - 1999. În 1921, la 200 de ani de la moartea Baronului Samuel von Brukenthal, şcolii i se dă numele de "Brukenthalschule" (Liceul Evanghelic C.A. de băieţi "Brukenthal"). După un an se formează corul şcolii de către Franz Xaver Dressler şi fnfara "Blasia". Se decide ca şcolala reală să fuzioneze cu liceul. În 1937, se construieşte sala de gimnastică a liceului, care ulterior este transformată în aulă. Şcoala trece sub conducerea Grupului Etnic German, dar după doi ani se reînapoiază bisericii. Între anii 1944-1946, Armata Roşie foloseşte clădirea şcolii drept spital (aceasta distruge părţi din arhitectura şcolii). După ce Armata Roşie pleacă, mai mulţi elevi şi profesori sunt deportaţi la muncă în URSS. În 1948, datorită reformei şcolare comuniste, şcolii i se iau bunurile. În acelaşi an, Gimnaziul "Brukenthal" este desfiinţat de către guvernul de la Bucureşti. În sediul gimnaziului îşi desfăşoară activitatea alte şcoli, până în 1954, când liceul este reînfiinţat, sub numele de Şcoala medie de băieţi nr. 4, dar cu alt sediu. Eveniment tragic în 1977, când în timpul unei tabere la Bâlea Lac, elevii sunt surprinşi de o avalanşe pe pârtia de schi. În timpul avalanşei decedează 3 profesori şi 13 elevi. Liceul revine în sediul actual, doar după un an. Tot atunci, liceul admite şi fete şi se înfiintează clase în limba română. În 1980, se serbează 600 de an de la atestarea documentară şi se transformă sala de sport în aulă. După revoluţie, majoritatea populaţiei germane pleacă definitiv în Germania. Astfel "Liceul Brukenthal" devine o şcoală cu predare în limba germană, majoritatea elevilor fiind români.
din 2000 până în prezent. În 2001, ministerul ridică Liceul "Brukenthal" la rangul de colegiu naţional, astfel numele nou al şcolii fiind "Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal". Pentru a nu se mai folosi aula drept sală de sport, se construieşte, împreună cu Liceul de Arte o sală de sport. Se renunţă la încălzirea cu sobe de teracotă şi se instalează o centrală termică interioară. Tot atunci, podul este transformat într-o mansardă, unde se găsesc laboratoarele de informatică. Actualmente, liceul are 4 profiluri, matematică-informatica intensiv; matamatică-informatică, ştiinţe ale naturii şi filologie.
