Bătălia de la Ulm este numele dat confruntării militare cu care a culminat Campania de la Ulm, ce a opus „Marea Armată” a Primului Imperiu Francez unei armate austriece trimise în avangardă în centrul Germaniei. Bătălia de la Ulm, desfăşurată între 16 şi 19 octombrie, s-a încheiat cu victoria decisivă a francezilor, armata austriacă fiind încercuită în urma manevrei concepute de împăratul francez. Comandantul austriac, generalul Mack, fiind forţat să se predea împreună cu cea mai mare parte a forţelor sale, doar 20,000 de austrieci reuşesc să scape. Numărul total al prizonierilor din campania de la Ulm se ridică la 60,000, cu încă circa 20,000 de oameni morţi, răniţi şi dispăruţi. Bătălia de la Ulm, deşi decisivă în sine, nu a pus capăt războiului, deoarece mai existau o armată austriacă şi o armată rusă semnificativă, în apropiere de Viena, capabile încă de luptă.
